duminică, noiembrie 30, 2008

Ritualul electoral: farsa organizata de elite

In iunie am avut un sentiment ciudat ca nu am votat. Daca eram in localitate pentru nimic in lume nu as fi ratat evenimentul- asa cum am facut de fiecare data dupa 1989, cu speranta ca demersul meu civic are vreo importanta. Ei bine, astazi sunt localitate dar nu vreausa legitimez cu prezenta mea o activitate care nu mai are o legatura cu cetatenii. Dupa o campanie anemica (ca acum 16 ani, cind nu se stia ce si cum in politica), cind singurul efort al candidatilor a fost sa inmineze niste suveniruri electorale, sa afiseze niste bannere ori sa publice niste promisiuni in care nu crede nimeni, sentimentul de dezamagire fata de activitatea tuturor parlamentarilor nostri - papusi ale masinariei politice paguboase care functioneaza (si) in tara noastra este coplesitor.

Cautind, din curiozitate, pe net care-i sorgintea invitatiei de a lasa votul alb, in semn de protest, chestie absolut absurda si irelevanta pentru procesul electoral (va asigur ca sunt in cunostinta de cauza), am gasit cu totul altceva, un articol publicat pe hotnews in care se arata felul jalnic in care presa audiovizuala a momentului intelege sa-si faca datoria. Aici se arata cum faci sa apari la anumite televiziuni contra a 5000 sau 20000 de euro. Daca ar fi vorba despre achizitionarea timpilor de antena ar fi ok, insa cind este vorba despre publicitate mascata este o mare porcarie, pe care CNA ori asociatiile jurnalistilor ar trebui sa o sanctioneze, daca ar tine putin la obrazul lor. Sper sa nu intrebe cineva "care obraz?! " ca, zau, nu as sti sa raspund.

In ce priveste scrutinul, merita amintit ceea ce a spus Alvin Toffler, acum 25 de ani:

Ritualul linistirii

"Nascut din visurile liberatoare ale revolutionarilor celui de Al Doilea Val, guvernamintul reprezentativ a constituit un uimitor progres fata de formele de guvernamint anterioare, in felul sau un triumf tehnic mai remarcabil decit masina cu abur sau aeroplanul.
Guvernul reprezentativ a asigurat succesiunea lina in absenta unei dinastii ereditare. A deschis canale de reactie inversa intre virful si baza societatii. A creat o arena in care disputele dintre diverse grupuri putea fi solutionate pe cale pasnica.
Legat de criteriul majoritatii si de ideea "omul si votul", guvernul reprezentativ i-a ajutat pe cei saraci si slabi sa obtina avantaje de le tehnicienii puterii care comandau motoarele integratoare ale societatii.Pentru aceste motive, raspindirea lui a fost, in mare, o realizare epocala in istorie, cu efecte civilizatoare.

Totusi, chiar de la inceput, guvernul reprezentativ nu si-a tinut nici pe departe promisiunea(...) Departe de a slabi controlul elitelor conducatoare, mecanismul reprezentarii a devenit unul dintre principalele mijloace de integrare cu ajutorul carora acestea s-au mentinut la putere.
Astfel, indiferent cine iesea invingator, alegerile au indeplinit o importanta functie culturala pentru elite. In masura in care oricine avea dreptul la vot, alegerile au alimentat iluzia egalitatii. Votarea era un ritual de linistire in masa, din cetatenilor impresia ca optiunile se faceau sistematic, cu regularitate mecanica, deci, implicit, in mod rational.Alegerile i-au asigurat in mod simbolic pe cetateni ca ei conduc ca, teoretic cel putin, isi pot "dezalege"conducatorii din moment ce si-i aleg. Atit in tarile capitaliste cit si in cele socialiste aceasta linistire rituala s-a dovedit deseori mai importanta decit rezultatul propriu-zis al alegerilor.
Elitele integratoare au programat masina politica altfel in diversele tari, reglementind numarul partidelor sau manipulind eligibilitatea. Cu toate acestea, ritualul electoral -farsa, dupa parerea unora- a fost folosit peste tot. Alegerile sunt supapa de siguranta pentru protestele venite de jos. (...) "

(fragment din Al treilea val -Alvin Toffler)

Iar, in acest mecanism, ziaristii isi joaca si ei rolul pentru care, desigur, isi primesc argintii.

Este trist cind ramii fara iluzii, nu-i asa?

joi, noiembrie 13, 2008

Nina Cassian, o mare iubire...



Dintre poeziile Ninei Cassian nu le-am citit decit pe cele din volumul "Intre noi copiii". Ma uit la cartea ei si nu inteleg de ce este atit de zdrentuita. Doar daca citirea si ras-citirea s-a facut cu mare pasiune. De asta sunt sigura. Mama a folosit volumul pentru a monta piesele ei de teatru in clasa, cu scolarii, iar eu le-am recitat "Printul Miorlau" ori "Lizuca uituca" fetelor mele, pina au invatat si ele versurile...Si-acum le-amintesc nehotaritelor de la sarviciu, inspre deplinul amuzament, ca vor " ceva rotund, dar si patrat/Mai mult subtire, dar si lat/Bun si la spart, si la mincat/De-o culoare, (nu stiu care)/ Dar nu aceea pe care-o are..."

Ce mi-a venit, subit, cu Nina Cassian ? Aseara am avut bucuria sa o vad, la Nasul, emisiune la care nu ma uit regulat, sa recunosc. In virsta de 83 de ani (pe 27, luna aceasta, este ziua ei) scriitoarea a transmis atita pofta de viata, bucurie si impacare cu lumea, a vorbit si despre esecurile si despre realizarile ei, atit de uman -cita vreme esecurile au depasit, de multe ori, succesele- fara a o coplesi ori a o determina sa abandoneze scrisul, sau viata... De altfel, asa cum a marturisit, ideea sinuciderii a fost cea care a sustinut-o in perioada de exil in America... Surprinzator, nu-i asa?

Am googalit inregistrarea emisiunii de aseara, dar nu a aparut. Deocamdata (sper). Pe youtube sunt doar doua inregistrari insa care nu o reprezinta pe Nina Cassian, dupa parerea mea. Asa ca nu ramin decit amintirile sentimentelor iscate de poezia ei in sufletul celor care o iubesc; "ne-uitarea" fiind singurul lucru pe care si-l doreste si Nina Cassian, dupa o viata implinita, cu bunatatile ori rautatile gustate.

Cu inima deschisa, Nina Cassian a povestit si despre marile ei iubiri, despre importantele ei iubiri, chiar si despre amourette-le pe care orice om le incearca. Monogamia este o imposibilitate, spune domnia-sa, atita vreme cit suntem oameni si avem ochi de vazut si simturi de "atingere" a realitatii. Cum sunt amourette-le? Acele strafulgerari amoroase, cind stai la un pahar cu cineva si deodata se produce declicul (ochii scriitoarei au aratat vizual senzatia :-) Cit dureaza ele? Nu mai mult de citeva luni, spre deosebire de marile iubiri, care persista douazeci de ani, a dezvaluit, iar asta chiar fara carnalitate.

Ei, si nu pot incheia fara sa o pomenesc pe Alice Nastase, pe care am descoperit-o tot la Nasul in(tr-o alta) emisiune, redactor-sef al revistei Tango. Am constatat ca (eu si cu ea:-) avem aceeasi pasiune pentru Mircea Cartarescu, aceeasi pudoare in exprimarea sentimentelor si aceeasi iubire pentru Nina Cassian. Alice Nastase a ingrijit volumele care au aparut, de curind, in Colectia Tango , "Confidente fictive" si "Spectacol in aer liber", ale Ninei Cassian, pe care abia astept sa le gasesc.

marți, noiembrie 04, 2008

Pariez pe Obama

Zi mare in istoria Americii,alegeri prezidentiale,o placere sa urmaresti cnn sau france 24, cu o energie reala pusa in slujba acestui eveniment... Fara sa fi urmarit desfasurarea de forte-SUA sunt atit de departe de oraselul meu-am citit astazi un articol interesant, pe care-l inserez aici ( cu tot cu reclame :-p) al lui CTP.

De fapt, voiam sa-mi notez denumirile a doua filme pe care le-am vazut duminica si pe care intentionez sa le revad. Unul este "Sa pleci, sa te intorci" (francez, drama,1985) info cu Evelyne Bouix, Jean-Louis Trintignant, Annie Girardot, Françoise Fabian
iar celalalt este " Nu te misca" (italian-spaniol-englez, drama 2004) info cu Claudia Gerini, Sergio Castellitto , alaturi de Penelope Cruz care face un rol de zile mari .


Revenind la Obama, dupa cite am invatat, analizind emisiunile amintite, as zice ca televiziunile il prezinta ca pe un invingator. De aceea am si "votat" cu el: efectul bandwagen in actiune. Ar fi o ipocrizie din partea mea sa spun ca l-as prefera pentru ca este mai tinar, intelectual ori mai destept decit McCaine, cita vreme imi pot inchipui ce armate de specialisti au lucrat pentru cei doi, intr-o tara ca SUA. Ei, bine, echipa lui Obama a fost mai profi (ca sa "ma dau" cu termenii la moda)...Iar efectul bandwagen, pentru cine nu stie, ar fi acela-in interpretarea lui Lazarsfeld -ca oamenii doresc sa fie de partea invingatorului. Cu alte cuvinte, sa fie in "trenul victoriei".

Sa credem ca oamenii de televiziune din SUA nu stiu acest lucru? Greu de acceptat. Cum se poate ca "vox pop" sa arate in mod repetat, pe cnn, ca din 3 optiuni de vot , 2 sunt pentru Obama (a unui negru dar si a unui alb-aspectul nu este de ignorat ) si numai una, destul de putin convingatoare (a unui alb, desigur), pentru McCaine, iar asta in conditiile in care se stie ca asteptarile cu privire la cine va cistiga alegerile influenteaza votul respectiv, nu ma intrebati pe mine! Daca ar fi luate televiziunile la bani marunti, probabil ar raspunde ca nu au oferit stiri despre sansele unui candidat de a cistiga respectiv de a activa astfel predispozitiile latente ale electoratului, insa imaginile pe care le transmit in aceasta zi arata cu totul altceva. Iar imaginile sunt tot vesti! Chiar unele care nu pot fi combatute, nu?

De asta zic ca, in tara democratiei triumfaliste, Obama va cistiga alegerile!
(am spus-o la ora 19:53 :-)