Liberte,egalite,fraternite
Simbata s-a consumat evenimetul numit "15 ani de cooperare Tulcea-Aveyron" si, desi se anunta o intilnire oficioasa, s-a lasat cu emotie si lacrimi.
Dincolo de discursurile oficiale, de departe pitoreasca si, as spune eu, plina de simtire a fost luarea de cuvint a initiatorului acestei cooperari, din partea franceza, mr. Eric Forget, un mosulica de vreo 70 de ani, cu o inima calda si priviri entuziaste. A povestit cum a venit el in Tulcea, in 1992, cu un autocar in pragul dezmembrarii si care, in plina iarna, folosea o torta pentru a incalzi motorina. Drumurile erau proaste si, inevitabil, in plin cimp, a avut pana. S-ar fi speriat el de pustietatea locului, insa luna era imensa si peisajul de vis, asa ca a putut trece peste episod, a studiat cum se incalzeste motorul cu somoiogul si, catinel-catinel a ajuns la Tulcea.
Si-asa a inceput cooperarea...:-)
A mai povestit despre impacientele sefilor administratiei locale, care doreau rezultate "rapide si spectaculoase", a omagiat o colega (deci nu un sef, a se retine :-) fara de care nu s-ar fi putut pastra legatura (aici colegei, care si traducea, a inceput sa-i tremure vocea si s-a imbujorat vizibil) si tot ce a povestit el a avut o nota de sinceritate, umor si delicatete. La final, a mentionat ca a venit astazi in Romania in conditii perfecte de confort, pe drumuri bune si ca se bucura ca rezultatele cooperarii sunt atit de vizibile ...noroc cu luna aceea imensa! :-) Dar, a continuat el, sa avem grija ce vom face cu aceasta dezvoltare , pentru ca -in Bucuresti- a vazut haosul din constructii si toata nebunia arhitecturii urbane si ca vom pierde tot ceea ce am cistigat in ultimii ani.
Ei, si-uite-asa s-a mai facut un bilant din care ziaristii nu au inteles nimic...M-a impresionat ca atasatul pe linga Ambasada Frantei, prezent la eveniment, vorbea impecabil limba romana si se "dadea in vorba"- tinerel si frumusel cum era- cu cine voia sa-l asculte... Ziaristii au venit, si-au luat mapele de presa, au mincat fursecii si-au baut cafelele, iar dupa primul sfert de ora de intilnire si-au luat talpasita, ca doar nu era in zona nici un ciine care sa manince omul si despre care sa scrie ei.
Asa ca...i-am zis!
:-)
Dincolo de discursurile oficiale, de departe pitoreasca si, as spune eu, plina de simtire a fost luarea de cuvint a initiatorului acestei cooperari, din partea franceza, mr. Eric Forget, un mosulica de vreo 70 de ani, cu o inima calda si priviri entuziaste. A povestit cum a venit el in Tulcea, in 1992, cu un autocar in pragul dezmembrarii si care, in plina iarna, folosea o torta pentru a incalzi motorina. Drumurile erau proaste si, inevitabil, in plin cimp, a avut pana. S-ar fi speriat el de pustietatea locului, insa luna era imensa si peisajul de vis, asa ca a putut trece peste episod, a studiat cum se incalzeste motorul cu somoiogul si, catinel-catinel a ajuns la Tulcea.
Si-asa a inceput cooperarea...:-)
A mai povestit despre impacientele sefilor administratiei locale, care doreau rezultate "rapide si spectaculoase", a omagiat o colega (deci nu un sef, a se retine :-) fara de care nu s-ar fi putut pastra legatura (aici colegei, care si traducea, a inceput sa-i tremure vocea si s-a imbujorat vizibil) si tot ce a povestit el a avut o nota de sinceritate, umor si delicatete. La final, a mentionat ca a venit astazi in Romania in conditii perfecte de confort, pe drumuri bune si ca se bucura ca rezultatele cooperarii sunt atit de vizibile ...noroc cu luna aceea imensa! :-) Dar, a continuat el, sa avem grija ce vom face cu aceasta dezvoltare , pentru ca -in Bucuresti- a vazut haosul din constructii si toata nebunia arhitecturii urbane si ca vom pierde tot ceea ce am cistigat in ultimii ani.
Ei, si-uite-asa s-a mai facut un bilant din care ziaristii nu au inteles nimic...M-a impresionat ca atasatul pe linga Ambasada Frantei, prezent la eveniment, vorbea impecabil limba romana si se "dadea in vorba"- tinerel si frumusel cum era- cu cine voia sa-l asculte... Ziaristii au venit, si-au luat mapele de presa, au mincat fursecii si-au baut cafelele, iar dupa primul sfert de ora de intilnire si-au luat talpasita, ca doar nu era in zona nici un ciine care sa manince omul si despre care sa scrie ei.
Asa ca...i-am zis!
:-)
Comentarii