Umul lung alb

Am inceput ieri volumul "Capitole tirzii din viata mea", al Reginei Maria a Romaniei si mi-a placut inca de la primele pagini. Practic, dupa lunga introducere, am atipit si m-am visat, din nou, la Balcic, intr-un albastru fluid, amestec de cer si mare, in care inotam si ma inecam, insa fara durere. Era o pierdere a fiintei, dulce si implacabila, iar, undeva de sus, vedeam ramasitele digului de acostare a velierelor, din fata Castelului Reginei... Este uimitor cita fascinatie exercita asupra mea acest Balcic. Am o suma de fotografii din vara trecuta, insa trebuie sa ajung acasa ca sa le inserez aici.

In scriitura sa, Regina Maria se arata o femeie inteligenta, extrem de atenta la detalii, nefericita insa plina de abnegatie. Intr-un cuvint, delicioasa...Imi crestea inima in piept ca o piine la ideea ca Romania a avut o astfel de regina. De altfel, castelul ei din Balcic exprima foarte bine spiritul acesteia: misterios, romantic si foarte dedicat.

La Balcic, vara trecuta, am descoperit si elucubratiile unui istoric bulgar care-si vindea versiunea sa asupra Castelului, Reginei si prietenilor care au insotit-o, au inteles farmecul zonei si si-au construit case in Balcic - versiune, zic - la modica suma de 4 leva. Nu retin cum il chema pe respectivul insa povestea el despre "Umul lung alb" (cum ii ziceau localnicii fantomei :-) care bintuia Castelul dupa uciderea de catre legionari a varului Reginei, despre impuscarea Reginei la Balcic de catre fiul Nicolae, din greseala, in incercarea ei de a-l apara pe Carol, in urma certei violente cu fratele sau, despre "filoxera" care a fost adusa din Romania si alte si alte aberatii vindute, in 5 limbi de circulatie, turistilor din Bulgaria...Dar voi reveni asupra subiectului. :-)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Tulcea de alta data...

Voturi albe, voturi naive

Doua articole interesante