Tulcea de alta data...








Intrucit astazi am descoperit citeva fotografii inedite cu Tulcea din perioada interbelica ; le public aici, in speranta ca vor fi cuiva de folos.

As vrea sa le multumesc Mihaelei G. - care le-a descoperit- si lui Sorin B., care mi le-a pus la dispozitie.

Comentarii

Anonim a spus…
Foarte interesante pozele!Am cautat foarte mult sa vad poze din Tulcea in perioada interbelica si nu credeam ca era un oras asa frumos .Am ramas uimita . Sint din Tulcea si am 32 de ani ,am auzit de la cei mai invirsta cam cum arata orasul inainte de anii 50 dar nu credeam ca era un oras atit de civilizat!
11:39 p.m.
Anonim a spus…
Ei, ma bucur ca pozele au fost cuiva de folos...le-am gasit si eu destul de greu, dintr-o colectie particulara. Tulcea mai are coltisoare linistite, mie personal imi plac stradutele din jurul Bisericii Sf Nicolae (apropo, stiai ca pictura initiala a fost facuta -in parte, ce-i drept- de Stefan Luchian?) cit si strada Monumentului, cu pavaj din granit si cu case care evoca amestecul etnic d'antan...
2:27 a.m.
Anonim a spus…
Vas ruga dak aveti si alte poze cu tulcea noastra din perioada interbelica sami trimiteti pe www.djcriss_0741@yahoo.com. va multumumesc
3:29 p.m.
Luciana a spus…
Imi pare rau, dar alte poze nu am reusit sa gasesc...Incerc, totusi, sa mai aflu. Am retinut e-mail-ul...
11:13 p.m.
Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Lucia Terzea Ofrim - Arta de a nu citi

"Astăzi, în mediile ce se vor „cultivate“, imperativul lecturii exercită o adevărată tiranie. Presiunea este uriaşă. Ai prefera să se deschidă pămîntul şi să te înghită, decît să vezi ochii mari cu care eşti întrebat de un amic, de un coleg ori de vreo profesoară: „Cum, n-ai citit cartea asta?“. În pupilele dilatate vezi cum te faci parcă tot mai mic, pînă dispari, aneantizat cu totul. Sau cel puţin vezi cum dintr-odată eşti privit ca şi cum te-ai fi transformat în altceva, într-o altă specie. N-ai citit cartea asta, gata, nu mai eşti om! Dacă apuci să recunoşti că n-ai terminat-o, eşti catalogat drept neserios ori incapabil, iar dacă spui că doar ai frunzărit-o, eşti trecut în categoria superficialilor irecuperabili. Să măsurăm distanţa între această stare de lucruri şi cuvintele lui Oscar Wilde: „Nu citesc niciodată o carte despre care trebuie să scriu. M-aş lăsa prea mult influenţat…“ Este motoul care deschide ultimul eseu critic dedicat non-lecturii, semnat de Pierre Ba...
Citiți mai multe

Experienta Dan Puric

O singura data l-am vazut pe Dan Puric, intr-o emisiune tv ce prelua un fragment dintr-un spectacol. Imi amintesc ca am ramas profund impresionata de prestatia lui actoriceasca, alaturi de Carmen Ungureanu, si mi-am propus sa-l vad, cindva, pe o scena. Ce bucurie, sa particip, zilele acestea, atit la lansarea cartii lui "Cine suntem" cit si la "VIS"-ul lui... Lansarea cartii a fost un prilej de a-l cunoaste. Cu un discurs ce a sustinut valorile crestin-ortodoxe si nationale, Dan Puric ne-a amintit de mindria de a fi roman si de bucuria de a fi crestin. Nimic fortat, totul intr-o placere a comunicarii, a amintirii si impartasirii experientelor dulci sau amare, Dan Puric a tinut o sala intraga cu atentia treaza, glumind si/sau vorbind cu cea mai mare seriozitate despre sfinti parinti, despre exemplul lor, ori despre noi, romani traind intr-o tara care parca nu ne mai apartine. Fireste ca nu s-a putut abtine sa nu-i "injure" (prea delicat si cu decenta) ...
Citiți mai multe